Nu e nimic aici, decât iubire
Scopul călătoriei în şi cu energia negră e, cel mai adesea, călătoria însăşi. Abia atunci când nu se mai urmărea o destinaţie anume, se realizau cele mai mari descoperiri cu privire la natura realităţii şi se ajungea la destinaţie. Atuci când calea însăşi era scopul se ajungea la experienţa şi la explorarea lui aici şi acum; la ceea ce este. Şi atunci, în timpul şi în miezul călătoriei, căutarea înceta; Rozele pătrundeau în însăşi fiinţa lor, unde nu mai exista niciun gând, nicio dorinţă, nicio particulă materială şi nicio parte, doar iubire. Nu e nimic în univers, decât iubire; acesta e rodul şi concluzia tuturor căutărilor. Ceea ce este nu mai e nimic. Ca să devii şi să fii iubire trebuie să devii nimic. Călătoria era o nimicire, şi era de datoria navigatoarelor să se nimicească. Iar această nimicire se petrecea tocmai prin pătrunderea şi transportarea sferofluidului în energia întunecată, care disipează, dizolvă, desface orice facere şi nimiceşte totul, extinzându-se la infinit ş